Programări: +373 22 837063, +373 60211160

Refluxul gastroesofagian

Boala de reflux gastro-esofagian inseamna refluarea (venirea pe gat), fara efort de voma, a continutului gastric (suc acid, alimente, bila) in esofag sau chiar in gura.
 

Boala de reflux gastro-esofagian reprezinta totalitatea simptomelor, insotite sau nu de leziuni ale mucoasei esofagiene, care sunt determinate de refluxul continutului gastric in esofag. Mai frecventa dupa varsta de 40 ani, boala afecteaza mai mult barbatii decat femeile (intr-un raport 3/1). In Romania, aproximativ 25% din populatie sufera de aceasta afectiune. Circa 80% dintre femeile gravide au manifestari de reflux gastro-esofagian.
 

Cauze


 

Refluxul continutului gastric in esofag se produce datorita inchiderii deficitare a sfincterului esofagian inferior (valva care desparte esofagul de stomac). In mod normal, sfincterul esofagian inferior se deschide pentru cateva secunde in timpul inghitirii. Boala de reflux gastro-esofagian se produce atunci cand sfincterul esofagian inferior se relaxeaza intr-un moment nepotrivit (altul decat cel al inghitirii alimentelor) si se mentine deschis pentru o perioada indelungata.
 

Relaxarea sfincterului esofagian inferior si aparitia refluxului este favorizata de anumite alimente (cafea, ciocolata, grasimi, suc citrice etc.), alcool, tutun, anumite medicamente (antiinflamatorii nesteroidiene, blocanti de calciu, nitrati, anticolinergice etc.), sarcina, suprasolicitari fizice, alimentatie excesiva.
 

Factori de risc
 

Factorii ce cresc riscul de a dezvolta boala de reflux gastroesofagian sunt:

  • supraponderalitatea
  • sarcina
  • fumatul
  • consumul de alcool
  • consumul de alimente de genul ciocolata, cafea ce determina relaxarea sfincerului esofagian inferior
  • anumite medicamente, de genul medicamentelor pentru astm sau emfizem ce determina relaxarea sfincterului
  • varsta inaintata
  • hernia hiatala
  • sclerodermia, o boala rara in care sistemul imun distruge tesuturile sanatoase (boala autoimuna).

 

Persoanele cu hiposalivatie (saliva in cantitate mica) au un risc mai mare de a manifesta pirozis. Fumatul, anumite afectiuni sau medicamente pot scadea secretia salivara. Afectiunile ce produc o sensibilizare a mucoasei esofagiene se insotesc de simptome ale bolii de reflux gastroesofagian mai accentuate, in special pirozisul este mai sever.
 

Simptome


Simptomele principale ale bolii de reflux gastroesofagian includ:

  • senzatie de arsura persistenta (pirozis). Pirozisul este o senzatie neplacuta sau o senzatie de durere la inghitire.

 


 

Diagnostic

 

Pentru punerea diagnosticului de boala de reflux gastroesofagian pot sa nu fie necesare investigatii multiple, in special la persoanele cu simptome caracteristice. Anamneza ce va cuprinde descrierea simptomelor de genul senzatiei de arsura (pirozis), durere, senzatie de caldura, pot sa ridice suspiciunea. In cazul persoanelor ce acuza episoade repetate de pirozis medicul poate prescrie medicatie utilizate in mod obisnuit in boala de reflux gastroesofagian fara a indica alte investigatii. Daca in urma acestei terapii simptomele se amelioreaza medicul va pune diagnosticul de boala de reflux gastroesofagian.
 

O investigatie numita endoscopie digestiva superioara, realizata de un medic specialist gastroenterolog va permite vizualizarea mucoasei esofagiene, stomacului si a portiunii initiale a intestinului subtire (duoden) cu ajutorul unui instrument subtire, flexibil ce are o camera de luat vederi in capat, numit endoscop.
 

Endoscopia se indica la pacientii la care:

  • simptomele de boala de reflux gastroesofagian dureaza o perioada lunga de timp
  • simptomele nu se amelioreaza in urma tratamentului
  • simptomele diminua in timpul tratamentului, dar vor reaparea dupa sistarea acestuia
  • apar alte simptome de genul scaderii ponderale, voma sau tulburari de inghitire (disfagie).

 

Endoscopia este folosita pentru:

  • a evalua inflamatia esofagului si alte complicatii ce pot fi cauzate de boala de reflux gastroesofagian, inclusiv sangerari sau stricturi ale esofagului
  • excluderea diagnosticului de esofag Barrett. Endoscopia reprezinta singura metoda de diagnostic a esofagului Barrett, aceasta afectiune nu poate fi vizualizata radiologic sau prin alte teste. Biopsia (recoltarea unei portiuni tisulare) poate fi de asemenea o metoda de diagnostic a esofagului Barrett
  • excluderea altor diagnostice de genul ulcerului sau cancerului gastric ce pot avea simptome asemanatoare bolii de reflux gastroesofagian.

 

In timpul endoscopiei se pot realiza biopsii pentru efectuarea de teste pentru Helicobacter pylori. Aceasta bacterie cauzeaza ulcere peptice (leziuni erozive la nivelul stomacului sau intestinului subtire).
 

In cazul in care endoscopia nu ofera informatii suficiente pentru a pune diagnosticul de boala de reflux gastroesofagian, chiar daca simptomele sunt prezente, pot fi indicate alte investigatii. Testele esofagiene pot fi realizate si in cazul in care simptomele nu se amelioreaza sub tratament, simptomele sunt frecvente si exista un risc crescut de esofag Barrett.
 

Alte investigatii includ:

  • manometria, ce determina contractia musculaturii esofagiene si eficacitatea transportului esofagian al alimentelor; evalueaza inchiderea sfincterului esofagian inferior. Efectuarea manometriei este indicata uneori inainte de interventia chirurgicala pentru boala de reflux gastroesofagian
  • monitorizarea pH-ului, ce testeaza frecventa refluxului continutului acid in esofag si timpul cat el se mentine acolo.

 

Procedeele radiologice nu sunt folosite pentru a diagnostica boala de reflux gastroesofagian, totusi ele pot fi indicate pentru a diagnostica afectiunile ce pot da simptome de boala de reflux gastroesofagian, de exemplu hernia hiatala sau stricturile esofagiene. Pot fi efectuate radiografii seriate pentru a creste rata diagnosticului.

 

Tratament

 

Scopul tratamentului este reducerea refluxului anormal al sucurilor gastrice in esofag si, in consecinta, prevenirea aparitiei leziunilor mucoasei esofagiene.
 

Tratamentul are doua componente:

  • Suprimarea factorilor de risc si a celor antireflux ce consta in:
    • Scadere in greutate la obezi;
    • Cura chirurgicala a herniei hiatale;
    • Tratamentul bolilor endocrine;
    • Intreruperea fumatului.
       
  • Tratamentul medicamentos se face pe perioade variabile in functie de prezenta si severitatea manifestarilor bolii. La unii pacienti sunt necesare perioade indelungate de tratament sau tratamentul se poate face chiar toata viata pentru a preveni reaparitia manifestarilor bolii si complicatiile. Astfel, se administreaza:
    • Inhibitori ai pompei de protoni (omeprazol, lansoprazol, pantoprazol) care duc la scaderea secretiei acide gastrice.
    • Blocanti ai receptorilor H2 (ranitidine, famotidina, nizatidina) care scad secretia acida gastrica.
    • Prokinetice (metoclopramid) care favorizeaza inchiderea sfincterului esofagian inferior.
    • Antiacide care au rolul de a neutraliza acidul gastric, ducand astfel la ameliorarea arsurilor.

 

Tratamentul chirurgical (care consta de obicei in fundoplicatura) este indicat numai in cazurile severe de boala, produse de hernia hiatala sau in cele in care tratamentul medicamentos nu duce la ameliorarea simptomelor.
 

Masuri generale

  • Dormiţi cu capul mai ridicat (prin adăugarea unei perne în plus sau prin înclinarea patului cu 15º faţă de planul orizontal. Evitaţi dormitul în decubit ventral (pe burtă).
  • Evitaţi centurile, corsetele sau îmbrăcămintea prea strânsă pe trup.
  • Simptomele pe care le aveţi sunt favorizate de obezitate, constipaţie şi tuse, motiv pentru care trataţi toate aceste afecţiuni.
  • Evitaţi prânzurile abundente (sunt de preferat 5-6 mese/zi dar mai reduse cantitativ).
  • Evitaţi cinele copioase şi nu vă culcaţi mai repede de 1-2 ore de la ultima masă.
  • Mâncaţi în linişte şi fără grabă. Căutaţi să nu fiţi prea obosit sau nervos când vă aşezaţi la masă.
  • Mestecaţi bine hrana şi dacă este cazul trataţi-vă dantura.
  • Reţineţi alimentele care v-au făcut rău în trecut şi ocoliţi-le de fiecare dată, fără imprudenţe.
  • Reduceţi cantitatea de grăsimi din alimentaţie.
  • Nu mâncaţi dulciuri concentrate pe stomacul gol.
  • Excludeţi din alimentaţie ciocolata, cacaoa, condimentele, sucurile de citrice, sucurile şi supa de roşii, supele de carne, prăjelile şi rântaşiurile.
  • Reţineţi că alcoolul, fumatul, cafeaua şi ceaiul veritabil sunt strict interzise. La fel şi Coca-cola sau Pepsi-cola. Sunt contraindicate şi alte băuturi carbo-gazoase (apa minerală, sucurile acidulate, berea, şampania, etc.).
  • Evitaţi aspirina, salicilaţii, fenilbutazona, cortizonul (prednisonul) şi alte medicamente antiinflamatoare, antireumatice, antitermice şi antalgice (împotriva durerilor de cap, dinţi, articulaţii, etc.).
  • Excludeţi (când este posibil şi doar după consultarea medicului Dumneavoastră) medicamentele care scad presiunea sfincterului esofagian inferior şi favorizează refluxul sucului gastric dinspre stomac.