Programări: +373 22 837063, +373 60211160

General:

Oftalmologie pediatrica


Vederea buna - este condiţia cea mai importanta pentru o viata deplina a fiecarui copil.

Potrivit statisticii Ministerului Sănătăţii, în ultimii 10-15 ani a crescut numărul copiilor care suferă de diverse boli de ochi: miopie, hipermetropie, strabism, astigmatism, ambliopie ....

Capacitatea de a vedea bine lumea inconjuratoare este foarte importanta pentru copil. Pentru cei mici cel mai important lucru este ca sistemul vizual sa evoluaze în mod corect. La adolescenti apar alte probleme: sarcini grele la şcoală care provoca oboseala vizuala, ce poate duce la boli grave.

Oftalmologii reamintesc părinţilor - cu cit mai devreme se incepe soluţionarea problemelor de vedere, cu atit mai multe şanse apar pentru a obţine un rezultat mai bun in tratament. Sistemul vizual în copilărie este foarte flexibil si mai uşor de influenţat, este mult mai susceptibil decât la adulţii, cu toate acestea, situaţia se schimbă, principalul lucru să fiţi atenţi la momentul oportun!

Dezvoltarea funcţională a vederei începe imediat după naştere şi durează până la 12-14 ani. In copilarie este cel mai usor de a trata conservativ majoritatea patologiilor oculare fară a recurge la intervenţii chirurgicale. Cu toate acestea, acest lucru necesită un diagnostic şi tratament timpuriu . Adesea depinde foarte mult de ceea când boala este depistata si tratata pentru ca, sansele de succes pot dispărea foarte rapid. Nu trebuie să aşteptaţi până cind problema „ascunsa" va deveni evidenta! Consultati un specialist,si veti putea fi siguri că vederea copilului se dezvolta in mod corespunzator.

La clinica Oftalmologica "Oculus Prim" aveti posibilitatea de a face un consult in ceea ce priveste diagnosticul stabilit, pronosticul medical al al starii globilor oculari si tratamentul patologiei date. Programul individual de tratament la clinica "oculus prim" se elaboreaza pentru fiecare pacient in parte, se tine cont de vârsta, caracterul şi modul de viaţă a fiecarei persoane.

La clinica "Oculus Prim" activeaza medici oftalmologi cu o vastă experienţă de lucru cu copiii. Ei posedă cele mai moderne metode de diagnostic si tratament.


Dezvoltarea funcţiilor vizuale la copii

Sistemul vizual al copilului deja la naştere poseda unele reflexe vizuale - reacţie directă şi concomitenta a pupilelor la lumina, reactia intermitentă de miscare a ochilor si capului spre sursa de lumină, o încercare de a urmări un obiect în mişcare. Odata cu creşterea copilului treptat se dezvolta şi se perfecteaza celelalte funcţii vizuale.

Sensibilitate la lumina

Sensibilitatea la lumină apare imediat după naştere. Din primele zile ale vieţii lumina are un efect stimulator asupra dezvoltării sistemului vizual ca un întreg şi serveşte drept bază pentru formarea funcţiilor vizuale.Insa, odata cu acțiunea luminii, nou-născutul nu vede o imagine,ci apar predominant reacții neadecvate. Sensibilitatea la lumină, la nou-născuţi este redusa accentuat, deși în condiţii de adaptare la întuneric, aceasta este de 100 de ori mai mare decât pentru adaptarea la lumina. Până la sfârşitul primelor şase luni de viaţă sensibilitatea la lumina creste semnificativ şi corespunde la două treimi din nivelul său la adulţi, la 12-14 ani devine aproape normală. Sensibilitate redusă la lumină la sugari se explica prin lipsa de dezvoltare a sistemului vizual, în special la nivelul retinei. Dilatarea pupilei în întuneric la ei este mai lenta decât constricția ei la lumina. Dar, din a 2-3-a săptămâna ca rezultat al apariției reflexelor condiţionate începe activitatea mai complexa a sistemului optic.

Vederea centrala

Vederea centrala la copil apare doar in a 2- 3-a luna de viaţă. Apoi are loc o perfectare treptată -de la capacitatea de a detecta un obiect pînă la capacitatea de a-l distinge şi recunoaște. Capacitatea de a distinge obiectele simple este asigurată de un nivel corespunzător de dezvoltare a sistemului vizual, în timp ce recunoaşterea imaginilor are loc datorită dezvoltarii intelectului.
In a 4-a luna de viaţă, copilul reacţionează la prezența cuiva, şi mai devreme - în a 2-3a luna vede sînul mamei. În a 7-10-a lună copilul este capabil să recunoască formele geometrice (cub, piramidă, con, sferă), şi la al 2-3-a an de viaţă distinge imagini desenate. Percepţia completa a formei obiectelor şi dezvoltarea acuitații vizuale normală la copii are loc tocmai în perioada şcolară.
Acuitatea vizuală la nou-născuţi este extrem de scăzuta, potrivit unui studiu ea este 0,005-0,015. In primele luni creşte treptat pină la 0.01-0.03. La 2 ani se ridică pînă la 0.2-0.3 şi doar la 6-7 ani (după alte surse la 10-11ani) ajunge la 0.8-1.0.

Vederea cromatică

Paralel cu dezvoltarea acuitatii vizuale se formeaza functia de percepție a culorilor. Diverse studii clinice au arătat că abilitatea de a recunoaşte culorile apare pentru prima dată la copii în vârsta de 2-6 luni. Distingerea culorilor începe cu perceptia de rosu, insa capacitatea de a recunoaşte culorilor verde, albastru apare mai târziu. La virsta de 4 - 5 ani functia de percepere a culorilor la copii sunt deja bine dezvoltate, dar continuă să se perfecteze.

Câmpul vizual

Câmpul vizual la copii in perioada preșcolară este cu aproximativ 10% mai îngust decât la adulţi. În virsta școlară limitele cîmpului vizual ajung la valori normale. Pata oarbă, investigată la 1m., pe verticală și orizontală la copii este cu aproximativ 2-3cm mai mare decît la adulți.

Vederea Binoculara

Vederea binoculara se dezvoltă mai târziu decât alte funcţii vizuale. Caracteristica principală a vederii binoculare este o evaluare mai exactă a vederei stereoscopice. Se pot evidenția următoarele etape de dezvoltare a vederei stereoscopice la copii.

  • La nastere, copilul nu are vedere conștientă. La lumina puternica pupila se ingusteaza, pleoapele se închid, capul se înclină înapoi, dar ochii lui, în acelaşi timp, se mișcă fără ţintă independent unul de altul.
  • Peste 2-5 săptămâni după naştere lumina puternica impune copilul să ţină ochii relativ nemişcați si sa se uite la sursa de lumină.
  • La sfârşitul primei luni de viaţă stimularea optica a retinei periferice provoacă o mişcare reflectorie a globilor oculari, în rezultatul cărea obiect luminos este perceput de centrul retinei. Această fixare centrală are loc la început în mod tranzitor şi numai unilateral, dar treptat, ca urmare a stimulului repetat, devine stabilă şi bilaterala. Mișcarea rătăcitoare a ochilor trece în miscare concomitentă. Se formează baza fiziologică a vederei binoculare.