Patologii oftalmologice la copii
În copilărie, vederea se află într-un proces continuu de dezvoltare. Unele probleme
oftalmologice pot fi observate ușor de părinți, în timp ce altele nu provoacă simptome
evidente. Depistarea și urmărirea lor la timp sunt importante pentru dezvoltarea corectă
a vederii.
Probleme de refracție
Problemele de refracție apar atunci când ochiul nu focalizează corect lumina pe retină.
La copii, acestea pot afecta vederea la distanță, vederea de aproape sau claritatea imaginii.
Uneori, copilul se adaptează la vederea neclară și nu își dă seama că există o problemă.
Miopia
Copilul vede mai neclar obiectele aflate la distanță. Miopia apare frecvent
în perioada școlară și poate crește pe măsură ce copilul se dezvoltă.
Hipermetropia
Copilul poate avea dificultăți de focalizare, mai ales la activitățile care solicită
vederea de aproape. În unele cazuri, hipermetropia poate fi asociată cu apariția
strabismului și poate influența dezvoltarea normală a vederii.
Astigmatismul
Apare atunci când suprafețele optice ale ochiului nu au aceeași curbură în toate
direcțiile, ceea ce poate produce o imagine neclară sau distorsionată.
Ambliopia
Ambliopia reprezintă o dezvoltare insuficientă a vederii unui ochi sau, mai rar,
a ambilor ochi, în perioada copilăriei. Creierul nu ajunge să utilizeze în mod normal
imaginea transmisă de ochiul afectat.
Poate apărea atunci când există o diferență importantă între dioptriile celor doi ochi,
strabism sau o altă situație care împiedică formarea unei imagini clare pe retină.
Copilul poate să nu observe că vede mai slab cu un ochi, deoarece se bazează pe ochiul
care vede mai bine. De aceea, ambliopia poate fi depistată în timpul unui control
oftalmologic chiar și atunci când copilul nu prezintă plângeri.
Strabismul
Strabismul apare atunci când cei doi ochi nu sunt aliniați în aceeași direcție.
Un ochi poate devia spre interior, exterior, în sus sau în jos. Deviația poate fi
permanentă sau poate apărea doar în anumite situații.
La copil, strabismul nu este doar o problemă de poziție a ochilor. Atunci când un ochi
este utilizat mai puțin, dezvoltarea vederii acestuia poate fi afectată și poate apărea
ambliopia.
Strabismul poate fi observat de părinți, dar unele forme sunt mai greu de identificat
și pot fi evidențiate în timpul examinării oftalmologice.
Diferența de dioptrii între ochi – anisometropia
Anisometropia înseamnă că cei doi ochi au valori diferite ale refracției.
Diferența poate fi prezentă în cazul miopiei, hipermetropiei sau astigmatismului.
Uneori, copilul nu observă această diferență, deoarece se adaptează la imaginea
oferită de ochiul care vede mai bine. Atunci când diferența este importantă și
problema nu este identificată la timp, vederea unui ochi se poate dezvolta mai slab,
favorizând apariția ambliopiei.
Tulburări ale vederii binoculare
Vederea binoculară presupune colaborarea celor doi ochi și integrarea imaginilor
într-o singură percepție vizuală.
Problemele de aliniere sau de coordonare a ochilor pot afecta această colaborare.
Copilul poate întâmpina dificultăți la activitățile care necesită utilizarea îndelungată
a vederii de aproape, precum cititul, scrisul sau lucrul la distanță mică.
Miopia progresivă
La unii copii, miopia crește în timp. Progresia miopiei este asociată în principal
cu alungirea globului ocular și necesită monitorizare periodică.
Miopia progresivă este importantă nu doar din perspectiva dioptriilor. Pe măsură ce
globul ocular se alungește, pot apărea modificări ale structurilor oculare, motiv pentru
care copilul trebuie urmărit în timp.
Ritmul de evoluție diferă de la un copil la altul. Evaluarea periodică permite medicului
să urmărească modificările și să stabilească dacă este necesară o strategie de control
al progresiei miopiei.
Alte afecțiuni oftalmologice la copii
Pe lângă problemele de refracție și dezvoltare a vederii, la copii pot apărea și alte
afecțiuni ale ochiului, unele congenitale, altele dobândite.
Afecțiuni ale corneei
Afecțiuni ale suprafeței oculare
Afecțiuni congenitale
Afecțiuni ale cristalinului
Afecțiuni ale retinei
Afecțiuni ale nervului optic
Aceste afecțiuni sunt mai puțin frecvente și pot avea manifestări diferite.
Dacă în timpul consultației există suspiciunea unei astfel de probleme, medicul
stabilește investigațiile necesare pentru clarificarea diagnosticului.
Ce pot observa părinții?
Unele probleme de vedere pot fi sugerate de comportamentul copilului. Este recomandată
o evaluare oftalmologică atunci când părinții observă:
- un ochi pare să devieze;
- copilul înclină sau întoarce capul pentru a privi;
- închide un ochi atunci când privește;
- mijește ochii pentru a vedea la distanță;
- ține obiectele foarte aproape de ochi;
- se plânge de dureri de cap sau oboseală după activități vizuale;
- întâmpină dificultăți la citit, scris sau alte activități de aproape;
- pare să vadă diferit cu un ochi față de celălalt.
De ce este importantă depistarea precoce?
Copilul se poate adapta unei vederi slabe și poate să nu își dea seama că vede diferit
față de ceilalți. Din acest motiv, lipsa plângerilor nu exclude existența unei probleme
oftalmologice.
Un control oftalmologic permite identificarea problemelor de vedere, aprecierea dezvoltării
vizuale și stabilirea necesității de monitorizare sau tratament.
Vederea copilului se află în continuă dezvoltare
Nu toate problemele de vedere sunt vizibile pentru copil sau pentru părinți.
Evaluarea oftalmologică adaptată vârstei permite depistarea timpurie a modificărilor
care pot influența dezvoltarea normală a vederii.
