Hepatita virala B

Infectie virala sistemica ce afecteaza in principal ficatul.

 

Semne si simptome:

  • Febra (60%)
  • Stare generala alterata (67%)
  • Greata si varsaturi
  • Anorexie (54%)
  • Icter (la adulti, 62%)
  • Hepatomegalie
  • Urina hipercroma (84%)
  • Scaune decolorate, de obicei tranzitorii
  • Dureri abdominale/ in hipocondrul drept
  • Fatigabilitate
  • Meningism (ocazional)
  • Artralgii/artrite
  • Marea majoritate prezinta o simptomatologie minima sau sunt asimptomatici

 

Cauze: virusul hepatic B

 

Factori de risc:

  • Personalul din domeniul sanatatii/alte ocupatii cu risc
  • Hemodializa
  • Personae ce au primit transfuzii de sange si/sau produse sangvine (in special inainte de 1992)
  • Persoane care isi administreaza droguri IV (60- 70 % din infectiile noi)
  • Barbati homosexuali activi sexual
  • Expunerea in mediul familial
  • Expunerea intima
  • Ace infectate
  • Transplant de organe
  • Prizarea cocaine
  • Personae ce si-au inserat recent cercei (piercing); tatuajele prezinta un risc mai scazut, rolul lor fiind controversat
  • Transmiterea perinatala la nou-nascutii mamelor cu hepatita B este rara, cu exceptia cazurilor ce asociaza infectia HIV

 

Tratament – masuri generale:

  • Corectarea: tulburarilor de coagulare, tulburarilor hidro-electrolitice, dezechilibrului acido-bazic, hipoglicemiei, functiei renale afectate
  • Declararea cazurilor acute la departamentul sanatatii publice
  • Este necesara o abordare multidisciplinara, in special la pacientii cu ciroza. Este esentiala cunoasterea temeinica a riscurilor si a reactiilor adverse precum si monitorizarea pentru cancerul hepatic sau pentru aparitia mutatiilor virusului hepatitei B.

 

Tratament – masuri chirurgicale: Se poate lua in considerare transplantul hepatic in hepatita acuta fulminanta/stadiul final al bolii hepatice (VHC) precum si in stadiile initiale ale cancerului hepatic primar. Pacientul va fi indrumat catre un centru de ingrijire tertiara cu facilitati pentru transplantul hepatic si alte transplanturi de organ.

 

Prevenire/Evitare:

  • Masuri generale:
    • Testarea produselor sangvine
    • Indepartarea adecvata a acelor
    • Curatenie adecvata, respectarea masurilor de igiena
    • Infectiozitatea este maxima cu 2 saptamani inainte de instalarea icterului