Hemoragia diverticulara

Hemoragia diverticulara apare atunci cand diverticulii care s-au dezvoltat in peretele intestinului gros (colon) incep sa sangereze.
 

Diverticulii reprezinta hernierea (proeminenta) mucoasei peretelui colonului prin musculatura acestuia. Peretele colonului este format din 4 tunici dispuse concentric,care de la interior spre exterior sunt: mucoasa, submucoasa, musculara si seroasa. Diverticulii sunt pungi formate din pliurile mucoasei peretelui intestinal. Pot sa apara oriunde de-a lungul colonului; de obicei sunt multipli si tind sa fie bine reprezentati si dezvoltati in zonele de slabiciune ale peretelui muscular colonic, locul de predilectie fiind sigmoidul. Diverticulii sunt extrem de frecventi si prevalenta creste cu varsta. O complicatie posibila a diverticulozei, dar mai rara decat infectia, este hemoragia diverticulara cu sange rosu, neamestecat cu materiile fecale, dar in cantitate mai mare decat la hemoroizi. Hemoragia, in general abundenta, apare la 3-5% din pacientii care sunt cunoscuti cu diverticuloza.
 

Cauze si factori de risc

Rolul esential in aparitia diverticulilor il are presiunea crescuta din lumenul colonic, care determina hernierea mucoasei prin zonele slabe ale peretelui intestinal. Presiunea intracolonica poate sa creasca secundar constipatiei cronice, dar si in alte situatii care pot crea spasm pe colon: dieta saraca in fibre, deshidratare.
 

Hemoragia diverticulara este explicata anatomic prin vecinatatea diverticululilor cu vasele drepte ale colonului. Sangerarea se produce atunci cand apare perforatia unui diverticul cu interesarea unui vas de sange din vecinatate.
 

Factorii de risc pentru hemoragia diverticulara sunt:

• Hipertensiunea arteriala reprezinta o crestere a valorilor tensiunii arteriale peste limita normala.
• Cardiopatia ischemica este boala in care arterele coronare isi micsoreaza calibrul producand o scadere a cantitatii de sange care iriga muschiul inimii.
• Diabetul zaharat este un sindrom caracterizat prin valori crescute ale glucozei in sange (hiperglicemie) şi dezechilibrarea metabolismului.
• Consumul de anticoagulante si antiinflamatorii nesteroidiene (AINS)

Simptome

Hemoragia diverticulara se manifesta deobicei brutal sub forma unor rectoragii (exteriorizarea sangelui prin orificiu anal) abundente cu sange rosu inchis sau cheaguri de sange, putand surveni ca prim semn al unei diverticuloze necunoscute sau poate fi precedata de simptomele unei diverticulite (dureri abdominale, febra,frisoane, greata, voma, modificari anormale in tranzitul intestinal, balonare,etc). Hemoragia poate lua si aspectul melenei ( emisie prin anus de sange digerat ,de culoare neagra) , atunci cand cantitatea de sange este suficient de mica si a fost supusa actiunii florei intestinale. Specific hemoragiei diverticulare este caracterul repetitiv, la intervale variind de la 2 zile la 4 luni. In majoritatea cazurilor hemoragia diverticulare nu este asociata cu durere si sangerarea se opreste spontan.

Diagnostic

• Examenul clinic.Diagnosticul hemoragiei diverticulare este unul de excludere, adica prin excluderea altor cauze posibile. Medicul va face un istoric medical si o examinare fizica, alaturi de alte investigatii.
• Angiografia mezenterica inferioara. Angiografia selectiva prin artera mezenterica superioara identifica sediul exact al sangerarii si poate fi folosita si in scop terapeutic (oprirea hemoragiei prin embolizari tintite).
  Angiografia reprezinta un tip de radiografie facuta dupa introducerea in vasele de sange ale unei substante speciale de contrast. Angiografia consta in introducerea unui cateter intr-un vas de sange. Inainte de inceperea procedurii se anesteziaza local zona de punctie (de obicei, zona inghinala). Cateterul este ghidat cu ajutorul floroscopiei pana la nivelul vasului de examinat. Cand ajunge in acesta zona, se elibereaza solutia de contrast si se efectueaza radiografiile.
• Colonoscopia. Acest examen se face cu ajutorul unui endoscop ( un tub subtire, flexibil, cu un mic aparat de fotografiat la capat). Colonoscopul va fi introdus usor in rect si se va inainta usor prin intestinul gros.Medicul poate introduce o periuta prin colonoscop pentru a colecta mostre de tesuturi (biopsie) de la acest nivel. Cel mai adesea sediul exact al sangerarii nu poate fi indicat de colonoscopie.
• Scintigrafie cu hematii marcate cu Technetiu. Acest test, consta in recoltarea unei cantitati de sange de la bolnav, amestecarea acestuia cu o cantitate de material radioactiv, numit Technetiu. Sangele marcat cu Technetiu este injectat in circulatia sangvina si astfel se va observa pe unde curge acest sange marcat, depistandu-se locul sangerarii.
• Diagnostic diferential se face cu:
  
  • Cancerul colonic este o tumora maligna in colon. In cazul cancerului de colon deseori apar mucozitati in scaun, insotite de sange inchis la culoare (negru).
  • Rectocolita ulcerohemoragica (colita ulcerativa) este o afectiune inflamatorie a intestinului gros. Boala se manifesta prin scaune moi, diareice, cu continut de mucus si sange, uneori purulente, cu senzatie apasatoare de a iesi afara, senzatie care, uneori, nu este urmata de emisie de scaun (tenseme).
  • Colita ischemica
  • Diverticulul Meckel este un rest embrionar, in deget de manusa, din peretele intestinal, la jonctiunea dintre intestinul subtire si colon.
  • Endometrioza colonica se defineste prin prezenta unui tesut asemanator endometrului (mucoasei uterine) la nivelul colonului.

Tratament

Hemoragiile diverticulare de cele mai multe ori se opresc de la sine. Daca hemoragia nu se opreste spontan, tratamentul are ca scop oprirea hemoragiei si inlocuirea sangelui. Tratamentul poate include fluide administrate intravenos , transfuzii de sange, iar in unele cazuri interventie chirurgicala pentru a extirpa portiunea de colon afectata.
 

Regimul alimentar
 

Hidratarea corecta (3 l de lichide pentru barbati si de 2,2 l pentru femei), cresterea continutului de fibra din dieta (se recomanda 20-35 grame de fibra in fiecare zi), evitati alcoolul si fumatul (irita mucoasa intestinala),scadeti in greutate( dacă sunteti supraponderali), faceti exercitii fizice moderate si eliminarea factorilor care duc la constipatie ajuta la scaderea frecventei aparitiei de diverticuli noi si reduce riscul de complicatii (rupere sau inflamatie). Suplimentele de fibre alimentare sunt de mare ajutor in cazul in dieta este incorecta.
 

Se recomanda reducerea consumului de carne si grasimi (unt, margarina, uleiuri vegetale, maioneza, sosurile, prajelile, produsele fast-food, branzeturile grase).
 

Alimentele cu continut crescut in fibre alimentare sunt :tarate(45g/100g de aliment), fasole uscata(35g/100g de aliment),seminte de mac(21g/100g de aliment), mazare (12g / 100g de aliment), arahide(11,5g/100g de aliment), linte, susan, conopida, soia (10,5g/ 100g de aliment), faina integrala de grau (10g/100g de aliment), migdale, alune, nuci (8,5g/100g de aliment), morcovi, radacini de patrunjel(8g/100g de aliment), hrean (7,5g/100g de aliment), coacaze, zmeura, paine integrala, seminte de floarea soarelui, fulgi de orz (6,5g/100g de aliment),spanac, tomate (6g/100g de aliment). Se considera ca floricelele de porumb, semintele de floarea-soarelui, semintele de dovleac, semintele de chimen si semintele de susan sunt nocive pentru persoanele cu diverticuli.