Gastroenterita

Gastroenterita este o inflamatie a intestinului ce provoaca: diaree, crampe abdominale, greata, pierderea apetitului. La adulti, cele mai frecvente cauze de gastroenterita sunt infectiile virale si bacteriene.
 

Cauze

Gastroenterita de cauza virala - infectiile virale ale tractului digestiv sunt responsabile de episoade usoare de gastroenterita. Virusurile ce declanseaza boala sunt foarte contagioase si se raspandesc de la o persoana la alta prin contact direct (impartirea mancarii sau a tacamurilor), maini murdare. Apare frecvent in institutii precum scoli, gradinite, campusuri, camine.

Gastroenterita bacteriana-Salmonella, Shigella, E. coli sunt bacteriile cel mai frecvent asociate cu gastroenteritele. Acestea se pot raspandi prin contact direct cu o persoana infectata sau prin consumul de apa si alimente infectate. In unele cazuri boala este provocata de o toxina produsa de bacteria ce se dezvolta pe mancare preparata sau pastrata necorespunzator. Daca o persoana consuma alimente infectate, simptomele sunt declansate fie direct de bacterie, fie de produsii toxici ai acesteia. Simptomele provocate de toxinele bacteriene apar de obicei in cateva ore. Simptomele provocate de bacterie, in cateva zile.
 

Semne si simptome

La adultii cu o stare buna de sanatate, simptomele dureaza intre 1 si 3 zile. In mod exceptional, ele pot persista pana la 7 zile. Intensitatea simptomelor variza in functie de cauza.
 

Simptomele gastroenteritei:

• inapetenta (lipsa poftei de mancare)
• crampe abdominale
• greata si varsaturi
• diaree apoasa
• febra usoara (38ºC)
• dureri de cap

In urma contaminarii, simptomele survin:

• dupa 12 - 24 ore - in cazul unei gastroenterite virale
• intre 1 ora – 12 ore mai tarziu – in cazul unei gastroenterite bacteriene
• dupa 30 minute – daca agentul etiologic este o toxina

Semnele deshidratarii:

• uscarea pielii si a gurii
• mictiuni rare, cu urina inchisa la culoare
• iritabilitate
• crampe musculare
• slabiciune
• scadere in greutate
• pierderea apetitului
• stare de soc si lesin

Semne de alarma

• semne de deshidratare
• scaun cu sange sau mucozitati
• varsaturi ce dureaza mai mult de 8 ore
• incapacitatea de a urina mai mult de 12 ore
• dureri abdominale puternice, timp de peste 2 ore
• febra de peste 38,5ºC

Diagnostic

Diagnosticul gastroenteritei se bazeaza pe tabloul clinic prezent. In cazul unui copil afectat, diagnosticul va fi orientat de raspunsurile parintilor la intrebarile ce privesc alimentele ingerate sau factorii la care a fost expus copilul.
 

Testele de diagnostic nu sunt in general necesare, deoarece majoritatea formelor de gastroenterita se vindeca de la sine in scurt timp. Istoricul bolii, consideratiile epidemiologice si examenul fizic stau la baza deciziei asupra necesitatii unei evaluari diagnostice suplimentare.
 

Pacientii care necesita investigatii suplimentare sunt cei cu deshidratare severa, febra, scaune cu sange, colici abdominale severe, diaree persistenta, precum si pacientii imunocompromisi.
 

Testele de laborator de rutina pot fi utile pentru a indica severitatea bolii, in special la varstnici. Numararea formului sangvine poate fi indicata in cazurile de diaree severa, toxicitate sau boala prelungita. Numarul de globule albe este crescut in infectiile cu Salmonella, dar normal sau scazut in infectiile cu Shigella.
 

Indicatiile pentru cultura din scaun se refera la prezenta sangelui sau a leucocitelor in scaune, diaree prelungita, care nu a fost tratata cu antibiotice, pacienti imunocompromisi, sau in scopuri epidemiologice (cazul intoxicatiilor alimentare).

Tratament

Majoritatea cazurilor de gastroenterita se vindeca in termen de 3 zile. Obiectivul tratamentul este rehidratarea si prevenirea deshidratarii.
 

Izolarea bolnavului este uneori recomandata, la fel si repausul la pat.
 

Rehidratarea

• pentru o buna hidratare, se consuma 1 – 2 litri de lichide pe zi.
• in primul rand, pe durata varsaturilor, bolnavul nu trebuie sa manance sau sa bea pentru a favoriza refacerea sistemului digestiv
• apoi, se trece la ingestia de apa sau solutii de rehidratare. A se evita consumul unei cantitati prea mari dintr-odata. La inceput, se recomanda luarea unei linguri de solutie la fiecare 10 minute, apoi cantitatea este marita progresiv.
• daca varsaturile persista, se asteapta 30 minute, apoi se incearca din nou ingerarea unei cantitati mici de apa sau solutie de rehidratare.
• Se evita alcoolul si bauturile care contin cafeina. Prin efectul lor diuretic, acestea accentueaza pierderile de apa si saruri minerale. De asemenea, se evita consumul de bauturi carbogazoase, deoarece continutul lor ridicat de zahar poate provoca diaree.

Solutiile de rehidratare:

• se amesteca 1 litru de apa sterila, 6 lingurite de zahar si 1 lingurita de sare (reteta OMS)
• se amesteca 360 ml suc de portocale (fara continut de zahar) cu 600 ml apa fiarta si racita, la care se adauga ½ lingurita de sare de masa

Solutiile de rehidratare se pastreaza maxim 12 ore la temperatura camerei sau 24 ore la frigider.
 

Sfaturi privind alimentatia
 

Pe durata manifestarii simptomelor, se recomanda evitarea alimentelor ce agraveaza crampele si diareea: produsele lactate, sucul de citrice, condimentele, grasimile si prajelile, alimentele care contin faina de grau (paine, paste, pizza, etc.), legumele crude si fructele, cu exceptia bananelor care sunt indicate chiar si la copii.
 

Dupa disparitia greturilor, se reintroduc progresiv alimentele solide, favorizand alimentele usor de digerat. Orezul, cerealele neindulcite, painea si covrigeii sunt de obicei bine tolerate. Apoi, se adauga progresiv fructele si legumele (cartofii, dovleceii, etc), iaurtul, apoi alimentele bogate in proteine (carnea slaba, peste, oua, branza, etc.)
 

Tratamentul medicamentos
 

Pentru colicile abdominale se poate prescrie acetaminofen. Medicamentele antidiareice nu sunt de obicei recomandate copiilor, deoarece se crede ca pot incetini vindecarea infectiei prin impiedicarea eliminarii virusurilor, bacteriilor si parazitilor in fecale. Antibioticele sunt prescrise doar pentru unele bacterii care raspund la acest tratament.
 

Remedii naturiste

 • Infuzie de flori de muşeţel-Se iau 1-2 linguriţe de flori şi se opăresc cu 250 ml apă fiartă. Se acoperă vasul 5 – 15 minute, se strecoară şi se consumă după masă, câte două căni cu infuzie pe zi. Această infuzie are un efect antiseptic.

• Infuzie de flori de coada şoricelului-Se infuzează două linguriţe de flori la 500 ml apă fiartă, se lasă la infuzat 10-15 minute, se strecoară şi se consumă întreaga cantitate pe parcursul unei zile, fără a fi îndulcit.

• Infuzie de cimbrişor-Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe de plantă la 250 ml apă clocotită, se acoperă vasul 5-10 minute, se strecoară şi se bea neîndulcit. Se recomandă consumarea a două căni cu infuzie pe zi. Are, de asemenea, efect antiseptic.

• Infuzie cu cimbru de cultură-Se prepară infuzia din 1 linguriţă de plantă la 250 ml apă în clocot, se lasă vasul acoperit, 5-10 minute, se strecoară şi se consumă încet, cu înghiţituri mici, după mesele de dimineaţă şi de prânz.

• Decoct din rădăcină de cerenţel-Se pun la fiert în 250 ml apă rece, două linguriţe de rădăcină zdrobită, şi se fierbe cu focul mic aproximativ 15-20 de minute. Se lasă să se răcească, se strecoară şi se consumă de preferinţă înainte de masa de dimineaţă. Dacă este amestecat în părţi egale cu flori de muşeţel, mentă sau sunătoare, efectul creşte.

• Infuzie de sun ătoare-O linguriţă de plantă se infuzează 10 minute cu 250 ml apă în clocot, se strecoară şi se bea, cu înghiţituri mici câte 2-3 căni pe zi.