Esofagita herpetica
Esofagita herpetica este o infectie virala care implica inflamarea si ulcerarea esofagului.
Dupa candidoza, infectia herpes simplex tip I este cea mai comuna cauza de esofagita intilnita la pacientii imunocompromisi prin HIV/SIDA, neoplasme, boli debilitante sau cei care au urmat terapii de iradiere, corticosteroidice sau chimioterapice.
Esofagita evolueaza ca o afectiune autolimitanta acuta la pacientii fara afectiuni care sa depreseze sistemul imunitar.
Patogenie
Initial esofagita herpetica se dezvolta prin aparitia unor mici vezicule care se rup si determina ulcere superficiale ale mucoasei. Celulele epiteliale de pe marginile ulcerelor sunt caracterizate prin multinucleere, nuclei asemanatori boabelor de nisip si eozinofilie cu corpi de incluzie Cowdry tip A.
La pacientii imunocompetenti raspunsul imun al gazdei initiaza procesul de vindecare a leziunilor. La cei imunocompromisi infectia poate progresa de la formarea de arii de ulcerare pina la hemoragie difuza. Ulcerele herpetice nerotice pot fi colonizate de candida.
Semne si simptome
Pacientii cu esofagita herpetica prezinta tipic odinofagie acuta severa. Alte manifestari includ: disfagie, durere retrosternala si hemoragie digestiva superioara. Prezenta leziunilor labiale si orofaringiene sugereaza diagnosticul, totusi unii pacienti nu prezinta si aceste leziuni asociate.
Unii bolnavi pot prezenta si esofagita candidozica.
La imunocompetenti esofagita herpetica se rezolva spontan in 1-2 saptamini cu tratament conservativ: analgezice si sedare.
Complicatiile rare ale esofagitei herpetice cuprind: perforatia, fistulele traheo-esofagiene si diseminarea la alte organe.
Diagnostic
- Studii imagistice
- Examenul rediologic dublu contrast evidentiaza ulceratii mici, superficilae sau mai profunde, extinse la nivelul esofagului mijlociu si distal.
- Esofagoscopia cu endobiopsie evidentiaza ulceratii mici cu margini galbui proeminente ce pot conflua. Ulcerele pot fi punctate, lineare, stelate sau asemanatoare unor vulcani, inconjurate de edem.
- Examenul histologic arata edemul celular si degenerarea. Nucleii celulelor infectate pot intra in diviziune amitotica formind celule gigante multinuleate. Nucleii celulelor prezinta incluziuni intranucleare eozinofilice si marginatia cromatinei nucleare. Pe masura ce inflamatia locala progreseaza se formeaza veziculele care se rup si determina ulcere.
Tratament
La pesoanele cu imunitate normala se poate recomanda acyclovir per os.
La bolnavii cu imunitate deficitara se recomanda acyclovir intravenos, 15mg/kgcorp/zi la 8 ore timp de 7-10 zile. In cazurile cu rezistenta la acyclovir se recomanda foscarnet 60mg/kgcorp in perfuzie lenta intravenoasa la 8 ore, 14-21 de zile.
