Înlăturarea Pterigionului cu plastia conjuctivei:

Generalități:

Pterigionul este o afecţiune a suprafeţei ochiului şi constă în dezvoltarea anormală a unui strat triunghiular de ţesut fibrovascular pornind din conjunctiva care invadează corneea. Apare la persoanele care lucrează mai mult în aer liber (expuse la radiaţiile ultraviolete), expuse la praf, medii uscate şi este favorizat de microtraumatisme.Aceasta afectiune, netratată corespunzător duce la alterarea vederii sau cel mai rău, la pierderea vederii.
Pterigionul este alcătuit din cap (prin intermediul căruia invadează corneea), un col aderent de cornee şi corp, cu forma triunghiulară şi baza în evantai pe conjunctiva nazală.
Pterigionul evoluează în 3 stadii: primul e invazia incipientă pe 1-2mm de cornee, al doilea stadiu este cel mai des întâlnit (atunci când pterigionul se întinde pe 3-4mm, până aproape de marginea pupilei). În stadiul cel mai avansat, pterigionul atinge şi chiar depăşeşte marginea pupilei, intrînd în axul vizual.

Diagnostic

Diagnosticul pterigionului este facil, avînd în vedere aspectul său clinic. De cele mai multe ori, se prezintă ca o membrană translucidă, de forma triunghiulară, care se formează pe globul ocular în porțiunea dinspre nas. Baza membranei se întinde spre unghiul intern al pleoapelor, iar vîrful ei ajunge de obicei la marginea corneei sau chiar înaintează pe o porțiune din cornee.

Pterigionul este de două ori mai frecvent la barbati decît la femei. Ca și vîrsta, incidenta crește la persoanele de peste 40 de ani, dar se pare că cele mai multe cazuri apar între 20 și 40 de ani. Nu s-au semnalat cazuri de pterigion la persoane cu vîrsta de pînă în 20 de ani. Manifestările pe care le acuză pacienții sunt apariția unei formațiuni, inestetice, ce crește peste partea transparentă a ochiului, inflamația sau înroșirea formațiunii, mîncărime, usturime, senzație de corp străin și, nu în ultimul rînd, încețoșarea vederii sau scăderea vederii (în cazurile avansate). Pterigionul poate apărea la unul sau la amîndoi ochi.

Cauze

Cauzele apariției acestei afecțiuni se pare că sunt de expunere: la razele UV, respectiv oamenii care lucrează în soare puternic, sudorii, expunerea la temperaturi ridicate (fierării, sticlării), medii toxice cu diverși vapori și substanțe chimice, praf, frig extrem. Nu în ultimul rînd, predispoziția genetică poate fi un factor important de apariție al afecțiunii.

Nu este cunoscută o metodă de prevenire.

Recomandarea este ca la observarea apariției oricărei modificări oculare, pacientul să se adreseze medicului specialist. Este extrem de important ca operația să se efectueze cît mai repede, la timp. Cu cît operația se face mai devreme, cu atît rezultatul vizual este mai bun.

Tratament

CM OculusPrim prezintă tratament în funcție de stadiul în care se află boala. În fazele incipiente se apelează la injecții subconjunctivale cu corticosteroizi. Pentru leziuni de mai mari dimensiuni, deja se recomandă operația, care poate fi cu grefă sau excizia cu keratoplastie lamelară sau perforantă.

Intervenția chirurgicală este ușoară pentru pacient, se realizează cu anestezie locală, fără internare. Pentru cazurile avansate, recidivate sau recidivante se poate indica tratament intra și postoperator cu Avastin. Operatia durează puțin și nu doare. Dupa operație se face tratament local cu antibiotic, antiinflamator, lacrimi artificiale.

Motivele pentru care trebuie operat pterigionul sunt următoarele:

  • estetic, funcţional (poate reduce mişcările ochiului),
  • poate scădea vederea în stadiile 2 şi 3,
  • se poate infecta şi poate favoriza infecţii corneene.

Intervenţiile chirurgicale sunt diferite în funcție de gradul pterigionului. Toate sunt grevate de riscul recidivei, de aceea procedeele s-au perfecţionat în decursul timpului.


Fig. 1 Pterigion stadiul III

La începutul operaţiei se îndepărtează capul şi colul pterigionului de pe cornee; apoi se secţionează corpul acestuia şi se curăţă suprafaţa sclerei de ţesutul patologic. Există multe variante de a termina operaţia de pterigion:

  • să se lase sclera neacoperită;
  • să se acopere cu conjunctiva din vecinătate (doar la pterigioanele mici datorită riscului mare de recidivă);
  • să se utilizeze un grefon prelevat de la acelaşi ochi din conjunctiva de sub pleoapă (intervenţia durează mai mult dar recidiva e mai redusă) care să se sutureze şi să acopere tot defectul; se mai poate asocia la persoanele tinere sau în cazurile avansate şi aplicarea pe scleră timp de 5 minute a unei substanţe care inhibă dezvoltarea ţesutului patologic reducând şi mai mult riscul recidivei;
  • pentru cazurile foarte extinse şi pentru unele recidive se efectuează transplantul lamelar de cornee şi transplant de membrana amniotică pentru acoperirea suprafeţei conjunctivale.

    Fig.2 Pterigion stadiul I

    Fig.3 Pterigion stadiul II

 

Evoluţia postoperatorie: în primele zile după operaţie ochiul este roşu, poate să lăcrimeze şi să doară.Aceste fenomene dispar treptat după ce se vindecă suprafaţa corneei de unde s-a excizat pterigionul şi a locului de unde s-a prelevat grefonul. Este posibil ca pacientul să poarte un pansament ocular sau o lentilă de contact terapeutică câteva zile după operaţia de pterigion. În general, între a 2-a şi a 3-a săptămînă postoperator apare edemul grefonului care se remite după tratament.
Complicaţiile postoperatorii sunt rare: infecţii corneene, ruperea suturilor grefonului, astigmatism cornean.

Pacientul este informat că în cazurile de pterigion cu invazie corneană importantă, intervenţia este de durată,trebuie să revină regulat la control în primele zile şi apoi săptămâni şi că va avea fire de sutură la conjunctivă care trebuie scoase. De asemenea, sunt recomandate instilaţii oculare care se utilizează până la vindecarea suprafeţei ochiului. Este bine să se evite mediile cu praf, cu temperaturi extreme, curent, în primele 3 săptămâni după operaţia de pterigion.

Programați o consultație: +373 22 837063 | +373 60211160